În acest articol
- Muzică de scenă pornită dintr-o scrisoare a lui Ibsen
- Piesa începe în Africa, nu într-o pădure norvegiană
- Flautul și oboiul luminează pe rând prima melodie
- Senzația răsăritului se naște din ansamblul care crește treptat
- Muzica de scenă și suita au ordini de audiție diferite
- Aveți încredere în titlu, dar ascultați și dincolo de el
- Patru întrebări pentru înțelegerea peisajului din „Morning Mood”
Răspunsul pe scurt
„Morning Mood” este muzică de scenă scrisă de Grieg pentru piesa „Peer Gynt” a lui Ibsen și preludiul care deschide scena africană din actul 4. Astăzi ne putem gândi ușor la o pădure nordică ori la o dimineață liniștită la țară, însă în piesa originală locul este Africa. Cheia senzației de „dimineață” nu este un singur răspuns geografic, ci procesul în care flautul și oboiul își schimbă o melodie scurtă, iar numărul instrumentelor și registrul se lărgesc treptat de la un volum redus.
Trei indicii care leagă titlul de scena originală
- „Morning Mood” nu a început ca o piesă peisagistică independentă, ci ca muzica de scenă care deschide actul 4 din „Peer Gynt”.
- Scena originală se află în Africa; nu există un temei pentru a o limita numai la peisajul norvegian natal al lui Grieg.
- Schimbul melodiei între flaut și oboi și lărgirea treptată a orchestrei creează impresia unei lumini care se răspândește.
În profunzime
Muzică de scenă pornită dintr-o scrisoare a lui Ibsen
În ianuarie (1) 1874, Ibsen i-a cerut lui Grieg muzică pentru poemul său dramatic „Peer Gynt”, iar spectacolul a avut premiera în februarie (2) 1876 la Teatrul Christiania. „Morning Mood” face parte din această muzică de scenă, Op. 23.
Mai târziu, când muzica s-a răspândit în suite de concert, a devenit posibil să fie ascultată ca o lucrare independentă și fără cunoașterea intrigii. A cunoaște fundalul nu înseamnă să limităm imaginația, ci să deschidem încă o ușă într-o melodie devenită prea familiară.
Piesa începe în Africa, nu într-o pădure norvegiană
„Morning Mood” deschide actul 4 al piesei, a cărui acțiune este plasată în Africa. Când ascultăm numai suita, ne putem imagina un peisaj nordic, dar nu îl putem numi locul scenei teatrale originale.
Trebuie atunci să se audă neapărat deșertul în muzică? Sunetul singur nu fixează un singur peisaj regional. Locul real din piesă și peisajul imaginat de ascultător pot diferi, iar tocmai această distanță este una dintre plăcerile muzicii instrumentale.
Flautul și oboiul luminează pe rând prima melodie
În introducere, flautul începe liniștit melodia, iar oboiul răspunde într-o altă culoare. Când două instrumente rostesc aceeași frază, luminozitatea și textura se schimbă. După sunetul ușor și deschis al flautului vine timbrul ceva mai concentrat al oboiului, adăugând adâncime peisajului sonor.
La prima audiție ascultați numai melodia; la a doua, identificați după timbru locurile în care se schimbă instrumentul. A treia oară ascultați acordurile lungi care rămân sub melodie. Alternarea melodiei și continuitatea fundalului lucrează împreună pentru a crea trecerea timpului.
Senzația răsăritului se naște din ansamblul care crește treptat
Piesa nu anunță dimineața de la început prin alămuri strălucitoare și volum mare. Pornește de la puține instrumente și un volum redus, apoi registrul și numărul instrumentelor se lărgesc, iar aceeași melodie revine într-un ansamblu mai bogat. Ascultătorul poate primi această acumulare ca pe un proces de răspândire a luminii.
La întrebarea „se aude într-adevăr dimineața?” răspunsul este deopotrivă da și nu. Impresia orei se naște convingător din schimbările compuse de volum, registru și instrumentație, dar peisajul concret este adăugat de memoria și cultura ascultătorului. Muzica nu este o înregistrare fizică a dimineții, ci o structură care ne face să ne-o imaginăm.
Muzica de scenă și suita au ordini de audiție diferite
„Peer Gynt” include muzica unor scene precum „Morning Mood”, „Moartea lui Åse”, „Cântecul lui Solveig” și „În sala regelui muntelui”. În piesa de teatru, ele apar în ordinea intrigii, iar în suită au fost regrupate într-o altă ordine, potrivită contrastelor de concert.
Puteți începe ascultând numai „Morning Mood”. Dacă o continuați cu „Moartea lui Åse” și „În sala regelui muntelui”, veți auzi cât de diferit construiește Grieg liniștea, tristețea și neliniștea cu aceeași orchestră.
Aveți încredere în titlu, dar ascultați și dincolo de el
Titlul este o poartă prietenoasă pentru începătorul în muzică clasică, fără a impune însă o singură scenă. Africa piesei originale, imaginea nordică răspândită și o dimineață din amintirea personală pot coexista în aceeași melodie.
Mahina Vegan Table aduce muzică clasică în spațiul de luat masa, iar în jurnal prezentăm împreună contextul original din spatele titlurilor familiare și mișcarea reală a instrumentelor. Continuăm cu povești pentru o audiție mai atentă, astfel încât să puteți recunoaște alternanța flautului și a oboiului oriunde întâlniți melodia.
Patru întrebări pentru înțelegerea peisajului din „Morning Mood”
- Scena originală a piesei „Morning Mood” se află în Norvegia?
- Scena originală din actul 4 al piesei „Peer Gynt” se află în Africa. Totuși, când o ascultați ca muzică independentă, este firesc să vă imaginați un alt peisaj matinal.
- Ce instrument cântă primul tema?
- În introducere se aude limpede alternanța esențială în care flautul începe tema și oboiul o preia.
- A câta piesă este „Morning Mood” în Suita nr. 1 „Peer Gynt”?
- Este prima piesă din Suita de concert nr. 1, Op. 46.
- Dacă nu cunosc titlul, muzica mi se va părea tot o dimineață?
- Depinde de fiecare persoană. Structura care pornește la volum redus și lărgește treptat registrul și numărul instrumentelor poate sugera răspândirea luminii, însă scena concretă depinde de memoria ascultătorului.
Consultați informațiile actuale despre vizitare și spațiul Mahina Vegan Table.
Vedeți informațiile pentru vizitarea Mahina Vegan Table
