Ponderea populației vegane și vegetariene în diferite țări

În sondajul din iulie 2026, 5% dintre adulții americani s-au declarat vegetarieni și 2% vegani. Din 1999, ponderea vegetarienilor a variat între 4 și 6%, iar cea a veganilor între 1 și 3%, de la introducerea întrebării în 2012.

Între 2023 și 2026, ponderea vegetarienilor și cea a veganilor au crescut fiecare cu 1 punct procentual. Pe termen lung, rezultatele arată mai curând fluctuații într-un interval restrâns decât o creștere amplă. Pentru întregul eșantion din 2026, marja maximă de eroare este de ±4 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.

Există și diferențe între grupele de vârstă. În sondajul din 2026, 8% dintre adulții tineri erau vegetarieni, față de 3% dintre cei de cel puțin 65 de ani. Media generală cuprinde, așadar, obiceiuri alimentare diferite de la o generație la alta.

Sondajul s-a desfășurat între 1 și 19 iulie, prin telefon fix și mobil, în cele 50 de state americane și în Washington, D.C. Vegetarianismul și veganismul au fost abordate prin întrebări separate.

Sondajul din 2023 a înregistrat 4% vegetarieni, 1% vegani, 3% pescetarieni și 10% persoane cu alimentație predominant vegetariană, care consumă ocazional carne.

Persoanele vegane, care exclud toate alimentele de origine animală, și cele care reduc consumul de carne apar ca grupuri distincte. Cei care caută preparate vegetale nu urmează, prin urmare, un singur tip de alimentație.

Sondajul s-a desfășurat online și prin poștă, între 28 aprilie și 10 iulie 2023, cu 5.812 participanți de cel puțin 16 ani. A acoperit Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord, fără Scoția.

În sondajul național realizat față în față în India în 2019–2020, 39% dintre adulți s-au declarat vegetarieni. Incluzând persoanele care evită anumite tipuri de carne sau nu mănâncă deloc carne în anumite zile, 81% își impuneau o formă de restricție asupra consumului de carne.

Vegetarianismul este strâns legat de religie și de practicile cotidiene. În același sondaj, procentele au variat considerabil între religii.

Dintre respondenții jaini, 67% au spus că nu consumă nici legume subterane, inclusiv usturoi și ceapă. Este un exemplu în care alegerea alimentelor ține nu doar de prezența produselor animale, ci și de partea plantei care se consumă.

Sondajul s-a desfășurat în 17 limbi, în 26 de state și 3 teritorii ale uniunii, cu 29.999 de participanți de cel puțin 18 ani. Sensul concret al termenului „vegetarian” a fost lăsat la aprecierea respondenților, iar veganismul nu a fost măsurat separat.

În sondajul german din 2025, 7% dintre participanți s-au declarat vegetarieni, 2% vegani și 37% flexitarieni. Flexitarienii aleg frecvent alimente vegetale și reduc consumul de carne.

Au apărut schimbări și în cumpărarea produselor alternative.

Între 2020 și 2024, procentul publicat a crescut cu 10 puncte procentuale. În 2025 a ajuns la 34%, cu 5 puncte procentuale sub anul precedent, dar cu 5 puncte peste 2020. Cumpărătorii produselor alternative includ nu doar vegani, ci și flexitarieni și omnivori.

Sondajul din 2025 s-a desfășurat prin telefon între 22 mai și 11 iunie, cu aproximativ 1.000 de participanți de cel puțin 14 ani.

Rezultatele provin dintr-un sondaj realizat în 2023 pe 7.500 de persoane din Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania și Regatul Unit.

Procentele sunt rotunjite la numere întregi, astfel încât totalul este 101%.

Dintre țările incluse, Austria a avut cea mai mare pondere a veganilor, 5%, iar Regatul Unit cea mai mare pondere a vegetarienilor, 7%. Acest rezultat pentru Regatul Unit provine dintr-un studiu separat, cu altă metodă decât sondajul autorității alimentare prezentat anterior.

Reducerea consumului de carne și consumul de alternative vegetale

Între 2021 și 2023, schimbările s-au observat în cantitățile și frecvența consumului, nu doar în denumirile adoptate pentru dietă.

Au crescut atât ponderea celor care declară că mănâncă mai puțină carne, cât și cea a consumatorilor frecvenți de produse alternative, dar a scăzut ponderea celor care se numesc flexitarieni. O persoană își poate păstra denumirea obișnuită a dietei, reducând totuși carnea sau alegând mai des preparate vegetale.

Motive pentru reducerea consumului de carne

În același sondaj din 2023, 47% au invocat sănătatea pentru reducerea alimentelor animale, 29% mediul și 26% bunăstarea animalelor. Sănătatea a fost un motiv deosebit de important în România și Italia, mediul în Danemarca și Țările de Jos, iar bunăstarea animalelor în Germania și Țările de Jos.

Leguminoasele au ocupat și ele un loc important în alimentația vegetală. Dintre participanți, 66% le consumau cel puțin ocazional, iar 53% își doreau să le mănânce mai des.

Un sondaj online realizat între 23 februarie și 9 martie 2018, cu 20.313 membri ai unor paneluri din 28 de țări, a oferit următoarele rezultate.

În acest sondaj, India a înregistrat 22% vegetarieni și 19% vegani. Întrebările și participanții diferă de sondajul față în față prezentat anterior, în care 39% dintre adulți se declarau vegetarieni. Studiul din 28 de țări a vizat în principal persoane între 18 și 64 de ani în Canada și SUA, respectiv între 16 și 64 de ani în celelalte țări. Procentele publicate reflectă ponderările pe țări și rotunjirea. Cele cinci procente din tabel însumează 98%.

Coreea de Sud a fost inclusă în sondaj. Totuși, nu a fost identificată o statistică națională reprezentativă recentă care să indice ponderea actuală a veganilor și vegetarienilor în întreaga populație sud-coreeană.

Pe lângă excluderea cărnii, tipurile de vegetarianism se deosebesc prin consumul de lactate, ouă și miere. Clasificarea de mai jos privește alimentația.

Veganismul este mai mult decât o dietă. Este o filozofie și un mod de viață care urmăresc excluderea, în măsura posibilului, a exploatării și cruzimii față de animale, inclusiv în alegerea îmbrăcămintei, cosmeticelor și a altor produse cotidiene.

Expresia „alimentație pe bază de plante” poate desemna atât consumul exclusiv de alimente vegetale, cât și o dietă predominant vegetală, cu mici cantități de produse animale. În cazul alimentelor și meniurilor, ingredientele efective clarifică sensul.

Tipuri de alimentație cu restricții suplimentare privind ingredientele și prepararea

Alimentația crudivoră vegetală limitează tratarea termică a ingredientelor vegetale. Fructarianismul restrânge selecția la fructe, nuci, semințe și alte alimente similare, iar alimentația vegetală integrală pune accentul pe produse cât mai puțin rafinate. Aceste abordări țin cont atât de excluderea produselor animale, cât și de gradul de procesare sau de modul de preparare.

Diferența dintre vegetarianism și muosinchae

Vegetarianismul și veganismul se definesc în principal în raport cu produsele animale. Muosinchae este un criteriu distinct, care exclude anumite ingrediente vegetale precum pa, usturoiul, buchu, dallae și heunggeo. Astfel, un preparat vegan poate conține usturoi, iar un preparat muosinchae poate să nu fie vegan, în funcție de ingredientele folosite.

Comanda devine mai clară dacă, pe lângă numele dietei, precizați ingredientele pe care nu le consumați. Includeți nu doar carnea și peștele, ci și ingredientele din sosuri și produse procesate, precum baza de supă, sosul de pește, gelatina, lactatele, ouăle și mierea.

Dacă aveți nevoie de o masă care să fie atât vegană, cât și muosinchae, precizați ambele condiții. În cazul alergiilor, indicați ingredientul și verificați și posibilitatea contactului încrucișat prin ustensile și suprafețe de lucru.

Meniul oficial Mahina Vegan Table prezintă toate preparatele și băuturile ca fiind 100% vegetale și separă meniul obișnuit de meniul budist muosinchae, meniul nut-free și meniul fără gluten. În meniu puteți verifica separat opțiunile muosinchae, nut-free și fără gluten.

Dacă aveți alergii, nu vă bazați doar pe categoria meniului: informați restaurantul înainte de comandă despre ingredientele de evitat și discutați posibilitatea contactului încrucișat.